Standardul IFRS 18, emis de IASB în 2024, introduce o transformare majoră în modul într-un care performanța financiară este prezentată în situațiile financiare. Una dintre noutățile esențiale este conceptul de „Măsuri de Performanță Definite de Management” (Management-Defined Performance Measures, MPM), destinat să aducă mai multă coerență și transparență în prezentarea indicatorilor financiari.
Ce sunt MPM-urile?
Conform IFRS 18 (vezi paragrafele 117-120), MPM-urile sunt sub-totaluri sau totaluri ale rezultatului care:
- sunt utilizate în comunicări publice în afara situațiilor financiare, de exemplu în comentariile managementului, comunicate de presă sau prezentări pentru investitori.
- Excepție: postările pe rețelele sociale sau prezentările orale nu sunt considerate comunicări publice în acest context.
- reflectă perspectiva conducerii asupra unui anumit aspect al performanței financiare a entității ca ansamblu, de exemplu: profitabilitatea etc.
- nu reprezintă un subtotal obligatoriu sau un subtotal uzual prevăzut de IFRS. Această cerință este logică, deoarece subtotalurile obligatorii sau cele comune fac parte deja din situația rezultatului global.
Cu alte cuvinte, acestea reflectă modul împreună cu care managementul învăluie performanța firmei atunci când se adresează investitorilor, analiștilor sau altor părți externe.
Exemple frecvente de MPM:
- EBITDA ajustat
- Profit operațional ajustat (exclusiv elemente nerecurente)
- Rezultat net din activități curente
- Profit ajustat pentru elemente excepționale
Ce NU este un MPM:
- Indicatori non-financiari (ex. volume de vânzări, emisii CO2)
- Fluxuri de numerar ajustate
- Indicatori de randament (ROE, ROA)
- Indicatori IFRS deja existenți (ex: profit brut)
De ce contează MPM-urile?
Investitorii și analiștii financiari sunt adesea interesați de performanța recurentă a unei entități, eliminând elementele considerate izolate sau nerecurente.
Fără o reglementare clară, aceste măsuri puteau fi prezentate arbitrar, conducând la:
- lipsa de comparabilitate între entități
- risc de manipulare prin excluderea selectivă a unor costuri
- dificultate în interpretare pentru utilizatori
IFRS 18 vine să corecteze aceste lacune.
Cerințe de prezentare conform IFRS 18:
Dacă o companie utilizează MPM-uri, aceasta trebuie să le prezinte în notele la situațiile financiare, incluzând:
- Definirea clară a MPM-ului
- Motivul utilizării acestuia de către management
- O reconciliere completă între MPM și un subtotal IFRS (ex: profitul net)
- Informații comparative cu perioadele anterioare
- Explicații pentru orice modificări de metodologie
Exemplu ilustrativ:
Acest exemplu ilustrează prezentările făcute de Grupul XYZ pentru măsurile de performanță definite de management
Măsurile de performanță definite de management ale Grupului XYZ
Grupul XYZ utilizează în comunicările sale publice măsurile de performanță definite de management: profitul operațional ajustat și profitul ajustat din operațiuni continue. Aceste măsuri nu sunt specificate în Standardele IFRS și, prin urmare, este posibil să nu fie comparabile cu măsuri similare utilizate de alte entități.
Pentru a reflecta perspectiva conducerii asupra performanței financiare a Grupului XYZ, profitul operațional și profitul din operațiuni continue au fost ajustate pentru elemente de venit sau cheltuială despre care se consideră că nu vor mai apărea în următoarele exerciții financiare anuale. Conducerea Grupului XYZ consideră că ajustarea acestor indicatori oferă informații utile pentru înțelegerea tendințelor privind profitabilitatea de bază a grupului.
Grupul XYZ ajustează de regulă următoarele elemente de venit sau cheltuială:
- pierderi (sau reluări) din deprecierea activelor corporale, inclusiv active utilizate în regim de leasing și active necorporale (pentru detalii vezi Nota X – Imobilizări corporale, Nota X – Active necorporale, Nota X – Cheltuieli cu cercetarea și dezvoltarea);
- cheltuieli de restructurare (pentru detalii vezi Nota X – Beneficii angajați și Nota X – Cheltuieli generale și administrative);
- cheltuieli juridice nerecurente (pentru detalii vezi Nota X – Provizioane și Nota X – Cheltuieli generale și administrative);
- câștiguri sau pierderi din cedarea de active corporale și necorporale (pentru detalii vezi Nota X – Imobilizări corporale, Nota X – Active necorporale și Nota X – Alte venituri din exploatare);
- câștiguri sau pierderi din cedarea de filiale, asocieri și entități controlate în comun.
Grupul XYZ evaluează caracterul nerecurent al cheltuielilor juridice de la caz la caz. În general, clasifică drept „nerecurente” acele cheltuieli care provin din litigii privind proprietatea intelectuală, încălcări de reglementări sau reclamații ale angajaților. Această clasificare se bazează pe abordarea preventivă a Grupului XYZ, care include măsuri proactive pentru a evita apariția unor astfel de situații.
Măsuri de performanță definite de management 20X2
| Categorie | IFRS | Deprecierea activelor corporale | Cheltuieli de restructurare | Cheltuieli juridice nerecurente | MPM |
|---|---|---|---|---|---|
| Alte venituri din exploatare | – | – | (1,800) | ||
| Cheltuieli cu cercetarea și dezvoltarea | 1,600 | – | – | ||
| Cheltuieli generale administrative | – | 3,800 | – | ||
| Deprecierea fondului comercial | 4,500 | – | – | ||
| Profit operațional / Profit operațional ajustat | 57,000 | 6,100 | 3,800 | (1,800) | 65,100 |
| Cheltuială cu impozitul pe profit | – | (589) | 297 | ||
| Profit net din operațiuni continue | 32,100 | 6,100 | 3,211 | (1,503) | 39,908 |
Note privind ajustările:
Deprecierea activelor corporale
Pierderile din depreciere înregistrate în 20X2 nu au generat niciun beneficiu fiscal, deoarece nu au fost eligibile pentru deduceri fiscale în Țara A și Țara B.
Cheltuielile de restructurare
Cheltuielile de restructurare din 20X2 sunt asociate programului „Apollo 20X2” al Grupului XYZ. Acestea includ costuri cu concedierea angajaților, recalificarea personalului și relocarea, toate aferente închiderii mai multor fabrici din Țara C. Efectul fiscal a fost calculat pe baza cotei legale de impozitare aplicabile în Țara C la finalul anului 20X2, care a fost de 15,5%.
Câștiguri din cedarea imobilizărilor corporale
Efectul fiscal al câștigurilor rezultate din cedarea imobilizărilor corporale a fost calculat pe baza cotei legale de impozitare aplicabile în Țara D la sfârșitul anului 20X2, respectiv 16,5%.
Măsuri de performanță definite de management 20X1
| Categorie | IFRS | Deprecierea activelor corporale | Cheltuieli juridice | Câștiguri din cedarea de participații | MPM |
|---|---|---|---|---|---|
| Alte venituri din exploatare | – | – | – | ||
| Cheltuieli cu cercetarea și dezvoltarea | 1,500 | – | – | ||
| Cheltuieli generale administrative | – | 3,500 | – | ||
| Profit operațional / Profit operațional ajustat | 51,800 | 1,500 | 3,500 | (-) | 56,800 |
| Cheltuială cu impozitul pe profit | – | – | 319 | ||
| Profit net din operațiuni continue | 29,925 | 1,500 | 3,500 | (1,881) | 33,044 |
Note privind ajustările:
Deprecierea activelor corporale
Pierderile din depreciere înregistrate în 20X1 nu au generat beneficii fiscale deoarece nu au fost eligibile pentru deduceri fiscale în Țara E.
Cheltuieli juridice
Cheltuielile juridice înregistrate în 20X1 nu au generat beneficii fiscale deoarece nu au fost eligibile pentru deduceri fiscale în Țara F.
Câștiguri din cedarea de participații în entități asociate și entități controlate în comun
Efectul fiscal al câștigurilor din cedarea participațiilor în entități asociate și entități controlate în comun a fost calculat pe baza cotei legale de impozitare aplicabile în Țara G la finalul anului 20X1, care a fost de 14,5%.
Concluzie
Standardul este aplicabil pentru exercițiile financiare care încep la sau după 1 ianuarie 2027, cu posibilitatea aplicării anticipate.
MPM-urile nu sunt doar un instrument de comunicare, ci devin parte a setului de informații obligatorii. IFRS 18 cere ca acestea să fie prezentate cu rigurozitate, transparență și coerență, pentru a susține luarea deciziilor în mod responsabil și informat.
Adoptarea acestui standard impune companiilor o disciplină mai mare în definirea și prezentarea indicatorilor financiari personalizați. Dar, făcut corect, poate crește considerabil calitatea raportării și încrederea utilizatorilor în datele prezentate.
Un aspect esențial este că, odată incluse în notele la situațiile financiare, MPM-urile intră în sfera de audit. Astfel, divulgarea acestor măsuri va trebui verificată și certificată de auditorii externi, ceea ce poate conduce la eforturi suplimentare și, implicit, la creșterea onorariilor de audit.
Este, deci, un moment oportun pentru companii să reevalueze ce indicatori aleg să comunice public. Dacă aceștia intră sub incidența definiției MPM conform IFRS 18, managementul ar trebui să decidă în mod conștient dacă menține raportarea acestor măsuri sau ajustează comunicarea pentru a evita obligațiile extinse de prezentare și audit.
cultură financiară 
Lasă un comentariu