cultură financiară

În 2024, Banca Comercială Română a publicat prima sa raportare de sustenabilitate conform cerințelor CSRD și ESRS, integrată în cadrul raportului anual. Raportarea este inclusă în Secțiunea 12 a Raportului consolidat al administratorilor, începând cu subsecțiunea „BP-1 – Baza generală pentru întocmirea raportării consolidate privind durabilitatea”. Această structură este în linie cu articolul 19a din CSRD, care prevede că raportarea ESG trebuie să facă parte integrantă din raportul administratorilor.

Raportul a fost supus unei misiuni de asigurare limitată realizate de PwC România. Auditorii au confirmat că informațiile prezentate sunt conforme cu Standardele Europene de Raportare privind Durabilitatea (ESRS), că procesul de identificare a impacturilor, riscurilor și oportunităților (nota IRO-1) este adecvat și că prezentările privind Taxonomia UE (art. 8 din Regulamentul 2020/852) sunt corecte din punct de vedere al formatului și conținutului. Aceasta este o formă de verificare non-extensivă, dar importantă, care conferă credibilitate raportării.

1. Primul exercițiu de raportare și evaluare ESG

Raportarea BCR pentru 2024 reprezintă primul exercițiu consolidat de sustenabilitate, realizat în conformitate cu cerințele CSRD și standardele ESRS. Întrucât nu au fost publicate rapoarte similare în anii anteriori, nu există modificări sau reevaluări ale impacturilor, riscurilor și oportunităților (IRO) semnificative raportate anterior.

După evaluarea semnificativă a IRO-urilor, BCR le-a analizat în raport cu modelul său de afaceri, lanțul valoric și strategia actuală. Până în prezent, nu au fost operate modificări ale modelului de afaceri ca rezultat direct al acestor evaluări.

2. Cadru și metodologie: cum a fost construită raportarea

Raportarea urmează perimetrul de consolidare IFRS și este structurată conform cerințelor din ESRS 1 și 2. Un element central al acestei structuri este evaluarea dublei materialități, care combină analiza impactului pe care activitatea băncii îl are asupra mediului și societății (materialitate de impact), cu analiza modului în care factorii ESG influențează performanța financiară a băncii (materialitate financiară).

BCR a realizat această evaluare pornind de la o cartografiere extinsă a lanțului valoric, luând în considerare părțile interesate afectate și identificând impacturile, riscurile și oportunitățile (IRO) semnificative. Evaluarea a inclus estimarea gravității și a probabilității impacturilor, cu un orizont de timp care acoperă termenul scurt, mediu și lung. Printre temele considerate materiale în urma acestui proces se numără schimbările climatice, accesul la finanțare sustenabilă, educația financiară și guvernanța etică.

Rezultatele evaluării sunt documentate în nota IRO-1, unde sunt explicate metodologia utilizată, sursele de date, ipotezele aplicate și implicarea conducerii în validarea concluziilor. Deși banca recunoaște că evaluarea nu a condus (încă) la modificări ale modelului de afaceri, procesul este descris ca fiind repetabil, auditabil și integrat în cadrul mai larg de guvernanță și strategie ESG.

În completarea acestei evaluări, raportarea include și referințe tematice la politici ESG, guvernanță, mecanisme de control și procese de integrare a sustenabilității în modelul de afaceri (ex. nota SBM-1).

3. Ce include raportarea

• Evaluarea impacturilor, riscurilor și oportunităților (IRO) semnificative
• Ținte climatice și planuri de tranziție (inclusiv pentru credite ipotecare verzi)
• Date despre angajați, diversitate și implicare socială
• Eligibilitate și aliniere la Taxonomia UE pentru active, venituri și cheltuieli
• Note explicative tematice, în stilul notelor IFRS

4. Ce lipsește sau ar putea fi îmbunătățit

Chiar dacă raportarea BCR este bine structurată și acoperă principalele cerințe ESRS, există câteva zone în care lucrurile sunt încă la început sau pot fi dezvoltate mai mult în anii următori.

Un prim exemplu este lipsa estimării impactului financiar al riscurilor și oportunităților ESG. Banca menționează explicit că nu a realizat încă această analiză, ceea ce este de înțeles pentru un prim exercițiu de raportare, dar rămâne un aspect important din perspectiva ESRS 1. Estimarea impactului ESG asupra performanței financiare este o componentă esențială pentru a înțelege cum influențează sustenabilitatea modelul de afaceri și strategia.

Un alt aspect este lipsa comparațiilor față de anii anteriori. Fiind primul raport elaborat conform CSRD, nu există o bază pentru astfel de comparații, însă absența oricărui reper temporal face dificil de urmărit progresul sau consistența în timp. Odată cu raportările viitoare, acest lucru se va corecta în mod natural.

În zona indicatorilor de taxonomie, banca atrage atenția că datele disponibile sunt limitate, mai ales în relația cu IMM-urile și persoanele fizice. Asta afectează în mod direct Green Asset Ratio (GAR) și reflectă o provocare mai largă pentru întregul sector bancar, dar sugerează totodată nevoia de investiții în sisteme de colectare a datelor pe termen lung.

De asemenea, în mai multe secțiuni se precizează că unele informații sunt bazate pe estimări sau surse externe. Este o realitate acceptabilă pentru primul an de aplicare, dar pe termen mediu va fi important ca instituțiile să-și consolideze propriile sisteme de date și să reducă dependența de surse indirecte.

5. Ce face bine BCR

Raportarea arată că BCR a tratat cu seriozitate tranziția către noile cerințe europene privind sustenabilitatea. Banca a pus în funcțiune un comitet dedicat de sustenabilitate, care se reunește lunar pentru a monitoriza indicatorii ESG și pentru a integra riscurile nefinanciare în procesele de guvernanță și luare a deciziilor. Sunt definite metodologii clare pentru identificarea și evaluarea impacturilor semnificative, în conformitate cu cerințele ESRS.

În plus, raportul include date relevante despre eforturile de tranziție: în 2024, BCR a acordat finanțări sustenabile de peste 2,75 miliarde lei, cu un accent important pe energie regenerabilă și construcții verzi. Creditele ipotecare sustenabile au ajuns la o pondere de peste 20% în portofoliul retail, iar banca și-a stabilit obiectivul ca finanțările verzi să reprezinte 25% din portofoliul total până în 2026. Tot în acest an, emisiile operaționale de CO₂ au fost reduse cu 71% față de anul de referință 2017.

Raportarea a fost supusă unei misiuni de asigurare limitată de către un auditor extern, ceea ce contribuie la consolidarea credibilității procesului și a informațiilor prezentate.

6. Concluzie

Raportarea BCR pentru 2024 este un exercițiu solid și bine structurat, mai ales pentru un prim an de aplicare a CSRD. Deși încă există limitări (comune majorității emitenților europeni), efortul de conformare este vizibil și credibil. Este un exemplu util pentru alte instituții financiare care vor trebui să raporteze conform ESRS din 2025 încolo.

Dar poate cea mai importantă lecție care reiese din acest prim exercițiu este că raportarea sustenabilă nu se poate face „doar pe hârtie”. Pentru a putea susține un proces coerent, complet și auditabil, instituțiile vor trebui să își revizuiască modul în care colectează, stochează și structurează datele — din surse interne, dar mai ales din relația cu clienții și furnizorii.

În cazul băncilor, raportarea ESG nu este doar despre ce face instituția, ci despre ce fac clienții ei. Portofoliul de finanțări va trebui analizat, recalibrat și, în unele cazuri, regândit, pentru a sprijini tranziția reală către o economie sustenabilă. O bancă va fi la fel de sustenabilă pe cât sunt companiile și persoanele pe care le finanțează.

Pe măsură ce cerințele CSRD vor deveni tot mai precise, iar presiunea din partea stakeholderilor va crește, raportarea sustenabilă se va transforma dintr-un demers de conformare într-un instrument real de management al riscului, de poziționare strategică și de încredere pe termen lung.

Raportul complet se poate consulta aici.