Rezultatele publicate de Revolut pentru 2025 confirmă că nu mai vorbim despre un simplu fintech care crește repede, ci despre o companie care a ajuns la scară mare, profitabilitate consistentă și o infrastructură bancară tot mai extinsă. Grupul a încheiat anul cu venituri de 4,5 miliarde lire sterline, în creștere cu 46% față de 2024, profit înainte de impozitare de 1,7 miliarde lire, în urcare cu 57%, 68,3 milioane de clienți retail și solduri totale ale clienților de 50,2 miliarde lire, cu 66% peste anul precedent. În paralel, numărul clienților business a ajuns la 767.000, iar Revolut deține deja licență bancară în 30 de țări la final de 2025.
Cifrele sunt puternice. Dar partea cu adevărat interesantă nu este doar dimensiunea lor, ci structura din spate. Revolut continuă să fie o instituție financiară atipică față de băncile clasice: 76% din venituri provin din surse bazate pe comisioane și fee-uri, în timp ce veniturile din dobânzi reprezintă 21,6% din total. Card payments rămâne cea mai mare linie de venit, urmată de interest income, subscriptions, wealth și FX. În plus, Revolut Business generează deja 16% din veniturile totale, iar grupul spune că are 11 linii de produs care au depășit fiecare pragul de 100 milioane lire venit anual.
Asta contează, pentru că explică de ce Revolut poate crește repede fără să semene încă, în mod clasic, cu o bancă universală. Portofoliul de credite a crescut puternic, la 2,2 miliarde lire, dar raportul loan-to-deposit este încă de doar 6,2%, iar 90% din active sunt ținute în numerar, echivalente de numerar și investiții de trezorerie. Cu alte cuvinte, Revolut a ajuns mare, dar încă păstrează un bilanț prudent și relativ ușor comparativ cu băncile tradiționale.
Din aplicație financiară în bancă globală
Raportul anual arată foarte clar că obiectivul strategic nu mai este doar creșterea bazei de utilizatori, ci transformarea Revolut în „primary financial services provider” pentru clienți. Managementul spune explicit că vrea să împingă adopția Revolut ca primary bank account, prin lansare de sucursale, IBAN-uri locale, integrare cu sisteme locale de plăți și extinderea produselor de credit și economisire. În 2025, numărul clienților care au ales Revolut ca bancă principală a crescut cu 45% la nivel de grup.
Aici este miza reală. Să ai zeci de milioane de utilizatori e impresionant. Dar o relație bancară principală înseamnă altceva: salariu încasat, solduri mai mari, economii, credit, utilizare recurentă și inerție comportamentală. Exact acolo se joacă lupta cu băncile clasice.
România: nu doar piață mare, ci piață strategică
Pentru România, povestea este mai relevantă decât pare la prima vedere. Din datele comunicate separat pentru piața locală, Revolut spune că a ajuns la 4,8 milioane de clienți retail în România în 2025, în creștere cu 12% față de anul anterior, ceea ce face din România a treia piață a grupului după numărul de utilizatori, după Marea Britanie și Franța. Tot local, compania spune că numărul clienților care folosesc Revolut ca bancă principală a crescut cu 15%, depozitele retail și business au urcat cu 30%, portofoliul local de credite de consum a crescut cu 68%, iar soldurile din conturi de economii și produse investiționale au avansat cu 111%.
Asta arată că România nu mai este doar o piață de adopție digitală, unde lumea își face cont pentru curs valutar mai bun și card virtual. România devine o piață de test pentru conversia utilizatorului în client bancar complet.
Mai este un detaliu important, pe care mulți îl ignoră: în România există deja prezență locală formală în structura grupului. Raportul anual enumeră explicit „Revolut Bank UAB Vilnius, sucursala București”, cu adresă în București, iar separat apare și „Revolut Ltd Londra, sucursala București”. Asta înseamnă că vorbim despre o construcție locală reală, nu doar despre servicii cross-border livrate abstract din altă jurisdicție.
Mai mult, raportul arată că Revolut a lansat personal loans în România încă din 2022 și local IBANs în România în 2024. Deci infrastructura locală nu a apărut acum; 2025 a fost mai degrabă anul în care această prezență a început să capete greutate strategică.
Cum se situează Revolut în România față de băncile locale
Aici trebuie evitată o comparație leneșă. Dacă te uiți strict la numărul de clienți, Revolut este deja în liga mare. Banca Transilvania, cel mai mare jucător bancar local, a anunțat aproape 5 milioane de clienți activi la final de 2025. Deci, ca reach și penetrare de brand, Revolut este deja foarte aproape de vârful pieței românești.
Dar asta nu înseamnă automat că Revolut este echivalentul unei bănci tradiționale mari din România. Nu încă.
Diferența este simplă: una este baza de utilizatori sau clienți retail digitali, alta este anvergura bilanțieră, profunzimea relației bancare, creditarea, depozitele stabile, produsele corporate, rețeaua de servicii și rolul sistemic în economie. Revolut stă foarte bine la distribuție, UX, frecvență de utilizare și viteză de lansare de produse. Băncile clasice încă domină la active, creditare, infrastructură locală matură și adâncimea relației cu clientul.
Cu alte cuvinte, în România, Revolut este deja comparabilă cu băncile mari la capitolul atenție și adopție digitală, dar nu încă la capitolul greutate bancară tradițională. Tocmai de aceea obiectivul declarat al companiei pentru 2026 — să devină banca principală a clienților — este mult mai important decât simpla creștere a numărului de conturi.
Ce spune 2025 despre modelul de business
Rezultatele din 2025 mai spun ceva incomod pentru băncile clasice: Revolut a demonstrat că poți construi profit mare și fără să depinzi masiv de modelul clasic de marjă netă de dobândă. Grupul a livrat al cincilea an consecutiv de profitabilitate netă, cu o marjă PBT de 38%, în timp ce continuă să se bazeze puternic pe comisioane, subscripții, plăți, FX, wealth și business services.
Asta înseamnă că Revolut nu mai este doar o poveste de creștere care „va monetiza cândva”. Monetizarea există deja. Iar faptul că utilizatorii tranzacționează mai mult, țin mai mulți bani în cont, economisesc și investesc mai mult a început să se vadă direct în venituri. Raportul spune clar că utilizatorii țin mai multe solduri în cont curent, tranzacționează mai mult, economisesc mai mult și investesc mai mult decât în 2024.
IPO: subiectul există, dar nu pare iminent
Cu o evaluare implicită de 75 miliarde de dolari după tranzacția secundară din 2025, întrebarea despre un IPO vine natural. Și totuși, semnalul actual este destul de clar: listarea nu pare iminentă. Reuters a relatat că CFO-ul Revolut, Victor Stinga, a spus că nu există planuri imediate de IPO pe care compania să le comunice. În același timp, aceeași sursă notează că evaluarea de 75 miliarde dolari rezultată din vânzarea secundară de acțiuni menține foarte viu subiectul unei viitoare listări.
Așadar, discuția despre IPO nu a dispărut. Doar că, realist vorbind, Revolut pare mai preocupată acum să își consolideze statutul de bancă globală reglementată decât să grăbească accesul la bursă. Și, sincer, are logică: o licență bancară puternică în SUA și operaționalizarea completă în UK probabil valorează strategic mai mult, în această etapă, decât o listare pripită.
Licența bancară din SUA: poate fi cel mai important pas strategic
Dacă există un element care schimbă cu adevărat povestea Revolut, acela nu este IPO-ul, ci SUA. Raportul anual spune că, în martie 2026, Revolut a depus formal aplicația pentru o licență de bancă națională în SUA la OCC și FDIC, pentru Revolut Bank US, N.A.
Acest lucru este confirmat și de documentele publice ale OCC, care arată o aplicație depusă pe 4 martie 2026 pentru organizarea unei bănci naționale asigurate federal.
De ce contează atât de mult? Pentru că înseamnă trecerea de la statutul de jucător care operează parțial prin parteneriate și infrastructură terță la statutul de instituție care vrea acces direct, reglementat, la una dintre cele mai mari piețe bancare din lume. Managementul Revolut chiar formulează asta plastic în raport: o astfel de licență ar muta compania din postura de „guest” în sistemul bancar american în postura de „permanent resident”.
Asta nu garantează succesul. Piața americană este mult mai dură, mai fragmentată și mai reglementată decât multe piețe europene. Dar, strategic, acesta este genul de mutare care separă un mare fintech european de o instituție care vrea să joace cu adevărat global.
Concluzie: România este testul local, SUA este testul global
Privit rece, 2025 a fost anul în care Revolut a demonstrat trei lucruri simultan. În primul rând, că poate produce profit la scară mare. În al doilea rând, că modelul său bazat pe fee income, produse multiple și engagement ridicat nu este un accident temporar. În al treilea rând, că tranziția spre bancă globală reglementată a intrat într-o fază serioasă, nu doar de marketing.
În România, întrebarea reală nu este dacă Revolut mai crește în utilizatori. Aproape sigur va crește. Întrebarea serioasă este dacă poate converti această masă critică într-o relație bancară principală, stabilă și profitabilă. Acolo se vede dacă e doar aplicația preferată a generației digitale sau dacă devine, efectiv, una dintre băncile relevante ale pieței.
La nivel global, testul real este altul: dacă Revolut poate transforma profitabilitatea actuală și evaluarea de 75 miliarde de dolari într-o infrastructură bancară globală credibilă, inclusiv în piețe grele precum SUA și UK. Dacă reușește, nu va mai fi discutată ca „fintech-ul care a crescut enorm”, ci ca una dintre puținele companii care au schimbat efectiv arhitectura bankingului modern. Dacă nu reușește, atunci 2025 va rămâne doar anul în care a atins vârful unei povești de creștere excepționale.
Momentan, verdictul corect e acesta: Revolut nu mai este doar o poveste de hype. Dar nici nu și-a câștigat încă definitiv statutul de bancă globală dominantă. Este undeva între cele două. Iar România este una dintre piețele în care se va vedea cel mai clar în ce direcție merge.
