IFRS 18 se aplică de la 1 ianuarie 2027, dar cifrele comparative din 2026 se retratează, deci întrebările de aplicare contează deja acum. În 2026, Comitetul de Interpretări IFRS (IFRIC) a primit mai multe astfel de întrebări. În iunie a publicat șapte decizii provizorii despre IFRS 18, iar în septembrie încă una. În martie finalizase alte patru, iar IASB nu a obiectat la ele în aprilie.
Articolul nu reia bazele standardului și pornește de la ideea că știi deja categoriile și subtotalurile. Dacă vrei o recapitulare, le găsești aici, pe site:
- Adio, IAS 1! Bine ai venit, IFRS 18: introducere în noul standard
- Noua față a contului de profit și pierdere
- MPM-urile și notele explicative
- Ce rămâne neschimbat: bilanțul și capitalurile proprii
- IFRS 18 în acțiune: exemple practice și cifre concrete
- Măsurile de performanță definite de management (MPM)
- Tranziția de la IAS 1 la IFRS 18
Ce este o decizie de agendă și cât cântărește
Când Comitetul consideră că standardul oferă deja o bază suficientă pentru a răspunde la o întrebare, nu modifică standardul. Publică în schimb o decizie de agendă, care explică modul de aplicare a cerințelor existente. Mai întâi apare ca decizie provizorie (tentative agenda decision), supusă comentariilor publice. După analiza comentariilor, Comitetul o poate finaliza. Dacă IASB nu obiectează, decizia finală se publică.
O decizie de agendă nu adaugă și nu schimbă cerințe. Totuși, poate aduce informații care schimbă felul în care înțelegi standardul. Dacă din ea rezultă că trebuie să-ți schimbi politica contabilă, IFRS Foundation spune că entitatea are dreptul la „timp suficient” pentru a stabili asta și a implementa schimbarea, dar că trebuie să o facă la timp. O decizie provizorie nu are încă acest statut: arată direcția în care merge Comitetul, iar textul se poate schimba.
Pe scurt: deciziile IFRS 18 din 2026
| Tema | Ședința | Statut la 11 octombrie 2026 |
|---|---|---|
| MPM-uri cu venituri și cheltuieli ipotetice | Iunie 2026 | Provizorie (comentarii închise pe 9 septembrie) |
| MPM-uri și „comunicări publice” | Iunie 2026 | Provizorie |
| Etichetele subtotalurilor care sunt MPM-uri | Iunie 2026 | Provizorie |
| Prezentarea cheltuielilor de exploatare (natură, funcție, mixt) | Iunie 2026 | Provizorie |
| Veniturile și cheltuielile din numerar și echivalente de numerar | Iunie 2026 | Provizorie |
| Entități cu activitatea principală de finanțare a clienților | Iunie 2026 | Provizorie |
| Producătorul-locator: leasingul ca activitate principală | Iunie 2026 | Provizorie |
| Active care generează randament „individual și în mare măsură independent” (53(c)) | Septembrie 2026 | Provizorie (comentarii până la 30 noiembrie 2026) |
| Patru teme, detaliate la final | Martie 2026 | Finale (IASB nu a obiectat în aprilie 2026) |
Până la data acestui articol, IFRIC nu a publicat nicio actualizare după cea din septembrie. Ședința din septembrie nu a rediscutat deciziile din iunie, așa că le tratez pe toate ca provizorii.
1. MPM-uri care includ venituri și cheltuieli ipotetice
Întrebarea. Poate fi MPM un indicator care include venituri și cheltuieli pe care entitatea nu le-a recunoscut și nu le va recunoaște niciodată în contul de profit și pierdere?
Concluzia provizorie. Da. Paragraful 117 nu restricționează modul de calcul al subtotalului, iar paragraful BC357 din Baza pentru concluzii explică de ce IASB a evitat restricțiile. Fidelitatea reprezentării se judecă față de ceea ce indicatorul pretinde să arate, adică viziunea conducerii asupra unui aspect al performanței entității ca întreg. Nu se judecă dacă indicatorul e „bun” sau „rău” (BC360). Dacă îndeplinește toate criteriile din paragraful 117, indicatorul este MPM și se aplică paragrafele 121–125, inclusiv cerința de etichetare și descriere clară, care să nu inducă în eroare (paragraful 123).
Pentru comparativele din 2026. Nu poți exclude un indicator din nota cu MPM-uri doar pentru că include sume ipotetice. Inventariază toți indicatorii folosiți public în 2026, inclusiv pe cei cu ajustări „ca și cum”. Este tema cea mai disputată: BDO a transmis că se opune ferm deciziei și consideră că sumele complet ipotetice, fără legătură cu performanța reală, nu ar trebui să califice.
2. Ce înseamnă „comunicări publice” pentru MPM-uri
Întrebarea. O entitate privată trimite prezentări, inclusiv materiale de tip pitch, unui număr mic de acționari sau investitori potențiali identificabili, sub acord de confidențialitate și fără drept de redistribuire. Materialele nu sunt publicate online, nu sunt trimise analiștilor și nu apar în comunicate. Sunt acestea comunicări publice?
Concluzia provizorie. Nu, în situația descrisă. Paragraful B119 menționează „prezentările pentru investitori”, dar asta nu înseamnă că orice prezentare făcută unui investitor este comunicare publică. Evaluarea cere judecată, iar Comitetul trimite la paragraful BC335: entitatea decide activ cum comunică public și ce indicatori folosește.
Pentru comparativele din 2026. Documentează canalele prin care ai comunicat indicatori în 2026, cine a primit materialele și în ce condiții. Concluzia se sprijină pe toate elementele situației (confidențialitate, destinatari puțini și identificabili, fără redistribuire). Dacă lipsește unul, analiza se poate schimba.
3. Eticheta unui subtotal care este și MPM
Întrebarea. Un subtotal prezentat în contul de profit și pierdere respectă paragraful 24 și este, în același timp, MPM. Trebuie ca eticheta lui să enumere toate elementele excluse sau incluse?
Concluzia provizorie. Nu. Eticheta trebuie să reprezinte fidel caracteristicile elementului (paragraful 43, respectiv B134 pentru MPM-uri) și să fie clară și să nu inducă în eroare (paragraful 123). Paragraful B135(a) dă chiar exemplul unei etichete de tipul „profit operațional înainte de cheltuielile nerecurente”, iar B135(b) cere explicarea termenilor folosiți. Explicațiile pot fi în note, nu neapărat în etichetă.
Pentru comparativele din 2026. Poți păstra o etichetă scurtă, dacă nota explică exact ce cuprinde indicatorul. Verifică dacă termenii din etichetă, de exemplu „nerecurent” sau „ajustat”, sunt definiți în note.
4. Cheltuieli de exploatare: după natură, după funcție sau mixt
Întrebarea. Când este obligatorie prezentarea mixtă? Și pot fi împărțite cheltuieli de aceeași natură, astfel încât o parte să apară în linii pe funcții și restul în linii pe natură?
Concluzia provizorie. Paragraful 78 cere prezentarea care oferă cel mai util rezumat structurat al cheltuielilor. Prin urmare, prezentarea mixtă este obligatorie atunci când ea oferă acel rezumat, nu doar permisă. Exemplul din B82, cu beneficii ale angajaților incluse parțial într-o linie pe funcții și parțial într-o linie pe natură, arată că nu trebuie mutate în linii pe funcții toate cheltuielile de aceeași natură. Liniile rezultate se etichetează însă astfel încât să fie clar ce conțin, iar nivelul de agregare se stabilește după B85.
Pentru comparativele din 2026. Alegerea formatului este o analiză documentată a utilității, nu o preferință. Dacă optezi pentru prezentarea mixtă, etichetele liniilor trebuie să arate ce cheltuieli conțin. Pentru liniile pe funcții, vezi și decizia finală din martie despre paragraful 83.
5. Numerarul, când ai două activități principale specificate
Întrebarea. O entitate are, alături de alte activități, și activitatea principală de a investi în active financiare din sfera paragrafului 53(c), și pe cea de finanțare a clienților. Se aplică paragraful 56(a) tuturor veniturilor și cheltuielilor din numerar și echivalente de numerar, inclusiv celor legate de finanțarea clienților sau, de pildă, de producție?
Concluzia provizorie. Da. Paragraful 56(a) cere ca veniturile și cheltuielile din tot numerarul și echivalentele de numerar să fie clasificate în categoria operațională, chiar dacă entitatea are și o altă activitate principală specificată. Opțiunea de politică din 56(b)(ii) nu este disponibilă, iar paragraful 57 nu se aplică. Rămâne însă disponibilă opțiunea din 65(a)(ii) pentru datoriile care provin din tranzacții ce implică doar atragerea de finanțare. Comitetul trimite și la Figura 3.3 din exemplele ilustrative.
Pentru comparativele din 2026. Un grup cu activitate de investiții și de creditare nu împarte numerarul pe activități: tot venitul din numerar merge în categoria operațională. Opțiunea pentru datorii se analizează separat.
6. Entități care finanțează clienți: grupul consolidat și „toate datoriile”
Întrebările. Se aplică opțiunea din paragraful 65(a)(ii) întregului grup sau doar filialelor care finanțează clienți? Cum se aplică paragraful 66 dacă doar o parte dintre datoriile de finanțare pot fi separate? Și ce legătură are clasificarea lor cu paragraful 57?
Concluziile provizorii. (1) Activitatea principală se evaluează pentru entitatea raportoare ca întreg. Dacă grupul are această activitate, opțiunea din 65(a)(ii) privește toate datoriile de finanțare ale grupului care nu țin de finanțarea clienților, nu doar pe cele ale filialelor de creditare. (2) Dacă entitatea nu poate face distincția, paragraful 66 cere clasificarea în categoria operațională a veniturilor și cheltuielilor din toate aceste datorii ale grupului (vezi și BC183). (3) Opțiunile din 56(b)(ii) și 65(a)(ii) trebuie să fie consecvente. Dacă numerarul ajunge în categoria operațională pentru că nu poate fi separat (paragraful 57), aceeași clasificare se aplică și datoriilor, chiar dacă pe acestea le-ai putea separa.
Pentru comparativele din 2026. Analiza se face la nivel de grup, nu pe fiecare filială. Verifică dacă sistemele pot separa numerarul legat de finanțarea clienților. Dacă nu pot, clasificarea dobânzilor la datoriile de finanțare este și ea stabilită. BDO e de acord cu analiza, dar a cerut Comitetului să reflecteze dacă rezultatul oferă informații utile atunci când o parte dintre datorii poate fi separată.
7. Producătorul-locator: este leasingul o activitate principală?
Întrebarea. Un producător de vehicule le vinde sau le închiriază. Vânzările, leasingul financiar și leasingul operațional sunt gestionate împreună, iar fiecare contract de leasing este refinanțat la o bancă, ceea ce generează cheltuieli cu dobânda. Entitatea folosește intern și extern un singur subtotal pentru întreaga activitate de leasing, asemănător profitului brut, care include și dobânzile la refinanțare. Este această activitate agregată o activitate principală de finanțare a clienților?
Concluzia provizorie. Analiza se face după paragraful 49 și ghidul din B30–B41. Activitatea principală este o chestiune de fapt, bazată pe dovezi (B33). Comitetul a observat că, potrivit B34, este probabil ca activitatea agregată de leasing să fie o activitate principală de finanțare a clienților, iar dovada este subtotalul folosit ca indicator important al performanței operaționale. Faptul că unele contracte sunt leasing operațional nu exclude concluzia. Nici lipsa acestui tip de entitate din exemplele din B32 nu este decisivă, pentru că lista nu este exhaustivă.
Pentru comparativele din 2026. Concluzia influențează clasificarea dobânzilor la refinanțare, inclusiv a celor aferente leasingului operațional. Uită-te la subtotalurile pe care le folosești deja în raportarea internă și externă, pentru că pot fi chiar dovada care decide. BDO consideră că decizia se bazează prea mult pe subtotaluri și explică prea puțin celelalte elemente de judecată.
8. Septembrie: active care generează randament „individual și în mare măsură independent”
Întrebarea. Cum stabilește o entitate dacă un activ generează randament individual și în mare măsură independent de celelalte resurse ale sale (paragraful 53(c))? Cererea viza în special un fond de investiții care deține titluri de datorie și de capitaluri proprii.
Concluzia provizorie (comentarii până la 30 noiembrie 2026). Ghidul din B45–B49 se aplică în contextul paragrafului 53(c). Contează dacă activul este folosit împreună cu alte resurse pentru a produce sau a furniza bunuri ori servicii. O anumită interacțiune cu alte resurse nu schimbă concluzia: o investiție imobiliară întreținută cu personalul propriu rămâne, de regulă, un activ din 53(c) (B46(b)). Pentru instrumente financiare:
- investițiile în titluri de datorie și de capitaluri proprii generează, de regulă, un astfel de randament (B46(a)), iar acest lucru este valabil și pentru un fond de investiții;
- instrumentele de datorie care provin din producția sau furnizarea de bunuri ori servicii către un client, cum ar fi creanțele comerciale sau împrumuturile acordate clienților de o entitate care are ca activitate principală finanțarea clienților, nu generează de regulă un astfel de randament (B48).
Pentru comparativele din 2026. Separă în registrul de active financiare investițiile propriu-zise de creanțele care provin din vânzări. Apoi verifică dacă investițiile în 53(c) sunt o activitate principală specificată. Dacă sunt, randamentul lor merge în categoria operațională (paragraful 55).
Exemplu ilustrativ: unde ajunge randamentul activelor financiare
Cifrele sunt ipotetice și au rol didactic. O entitate de producție fără activitate principală specificată are în 2026 următoarele venituri:
| Element | Lei | Activ din 53(c)? | Categoria |
|---|---|---|---|
| Dividende din acțiuni deținute ca investiție | 30.000 | Da (B46(a)) | Investiții |
| Dobânzi la obligațiuni deținute | 20.000 | Da (B46(a)) | Investiții |
| Dobânzi de întârziere la creanțe comerciale din vânzări | 5.000 | Nu (B48(b)) | Operațională |
| Total în categoria de investiții | 50.000 | ||
| Total în categoria operațională | 5.000 |
Dacă aceeași entitate ar fi un fond pentru care investiția în astfel de active este activitate principală specificată, veniturile de 50.000 de lei ar trece în categoria operațională (paragraful 55).
Deja finale: cele patru decizii IFRS 18 din martie 2026
Aceste decizii au fost finalizate de Comitet în martie, iar IASB nu a obiectat în ședința din aprilie 2026:
- Diferențe de curs din împrumuturi intragrup. Diferența de curs care rămâne după eliminarea împrumutului intragrup se poate clasifica fie în categoria operațională, ca implicit (paragraful 52), fie în categoria în care ar fi fost clasificate veniturile și cheltuielile din împrumut înainte de eliminare. A doua variantă trece și ea în categoria operațională dacă ar presupune costuri sau eforturi nejustificate (B65, B68). Entitatea alege o politică contabilă după IAS 8.
- Situațiile individuale ale unei societăți-mamă. O societate-mamă care doar deține și administrează filiale are, în situațiile individuale, activitatea principală specificată de a investi în filiale neconsolidate. Veniturile din filialele evaluate la cost merg în categoria operațională (paragraful 55(b)).
- Sfera notei cu cheltuieli după natură. Paragraful 83 se aplică oricărei linii cu cheltuieli clasificate pe funcții în categoria operațională, inclusiv sumelor prevăzute de paragraful 75(b)–(c).
- Derivate nedesemnate pentru risc valutar. Un derivat folosit pentru expunerea valutară netă din datorii se clasifică în categoria de finanțare, în care se reflectă riscul gestionat (B72). Riscul afectează o singură categorie, deci nu apare prezentarea brută interzisă de B72.
Separat, tema impozitelor care nu intră sub IAS 12, discutată de Comitet tot în martie, a ajuns la IASB. În iulie 2026, IASB a decis provizoriu să propună un amendament la IFRS 18: impozitele percepute de stat ca înlocuitor direct al impozitului pe profit ar urma să fie clasificate în categoria impozit pe profit. Proiectul de amendament este așteptat în trimestrul 4 din 2026, cu aplicare retrospectivă.
Dacă pregătești comparativele din 2026 după IFRS 18, verifică:
- lista tuturor indicatorilor folosiți public în 2026, inclusiv cei cu ajustări ipotetice, și canalele prin care au fost comunicați;
- pentru prezentările confidențiale: cine le-a primit, în ce condiții și dacă au fost redistribuite;
- etichetele subtotalurilor și definițiile termenilor din note;
- argumentarea documentată pentru prezentarea pe natură, pe funcții sau mixtă;
- evaluarea activităților principale specificate la nivelul entității raportoare, cu dovezi (subtotaluri, segmente);
- registrul activelor financiare, cu investițiile separate de creanțele din vânzări;
- dacă sistemele pot separa numerarul și datoriile legate de finanțarea clienților.
Transformă-ți cariera în finance: învață AI, IFRS și ESG
Clubul reunește sesiuni live, cursuri și materiale video actualizate constant despre IFRS, ESG și AI pentru contabili și financiari. Acum este în perioada de testare cu prieteni și apropiați. Înscrie-te pe lista de așteptare și poți intra în testare.
Află mai multe despre ClubConcluzii
- Deciziile din iunie și septembrie 2026 sunt provizorii. Arată direcția Comitetului, dar textul se poate schimba după analiza comentariilor.
- Pentru MPM-uri, Comitetul interpretează larg definiția (sumele ipotetice sunt acceptate) și restrâns noțiunea de comunicare publică (prezentările confidențiale nu intră).
- La clasificare contează evaluarea pentru entitatea ca întreg: grupul, nu filiala, și subtotalurile folosite efectiv ca dovadă.
- Paragraful 53(c) acoperă, de regulă, investițiile în titluri de datorie și de capitaluri proprii, dar nu creanțele din vânzări.
- Deciziile din martie sunt finale. Dacă schimbă o politică deja aleasă, ai „timp suficient” pentru schimbare, dar trebuie să o faci la timp.
Articolul rezumă deciziile Comitetului și nu înlocuiește textul lor integral. Aplicarea depinde de faptele și circumstanțele entității tale. Surse: IFRIC Update, iunie 2026; IFRIC Update, septembrie 2026; IFRIC Update, martie 2026 (inclusiv addendumul cu deciziile finale); proiectul IASB privind impozitele care nu intră sub IAS 12; BDO, scrisorile de comentarii privind deciziile IFRS 18.
